Daniel DRĂGAN, pseudonimul lui Daniil Drăgan, n. 20 decembrie 1935, Glodeni, jud. Dâmbovița, d. 25 martie 2016. Prozator, poet, dramaturg, editor. Absolvent al Școlii de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” a Uniunii Scriitorilor (1955) și al Facultății de ziaristică din București. Este membru al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni, membru al Asociațiunii Transilvane pentru Literartura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). A fost președinte al filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România între 1966 și 1967, a inițiat și condus revistele Astra (1966-1968; 1980-1990), Brașovul literar și artistic, serie nouă (1978-1982) și Coresi (1990-1993). A înființat și condus Editura Arania și Fundația Culturală Arania. A fost președente două legislaturi (2004-2006) al Societății Patronilor de Edituri din România (SPER). A debutat în 1953 în revista Tânărul scriitor. Debutul editorial s-a produs în 1978 cu romanul Doi ori doi, Cartea românească. Texte literare semnate Daniel Drăgan au fost traduse în germană, franceză, maghiară, engleză și rusă. Premii literare: trei premii ale filialei Brașov ale Uniunii Scriitorilor din România pentru proză, în 1984, pentru Mărgele roșii, în 2003 pentru Părintele Thom și în 2004 pentru Caravana; premiul „Opera Omnia” al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România (2007).

OPERA: Proză: Doi ori doi (1978); Oceanul (1980); Podul (1982); Mărgele roșii (1984), Ursa Mică (1986); Tare ca piatra (1987); Ursa Mare  (1988, reeditat cu titlul Dincolo de Arania, 1995); Presimțirile (1989); Cherry din Dover / Cherry de Dover (povestire, ediție româno-franceză, 1992); Cherry din Dover / Cherry Dover böl (povestire, ediție româno-maghiară, 1992); Zgribulici și Scândurica (povestire, ediție româno-germană, 1992); Stăpânii lumii (1999, ed. a II-a 2003, ed. a III-a 2013); Părintele Thom (2002); Caravana  (2004, reed. 2006); Ciuma boilor (2005); Ultima tinerețe a Mariei Suru (povestire, 2005); Drum spre Arania / On the way to Arania (povestire, ediție româno-engleză, 2005); Diavolul, aproapele nostru (2005); Umbra Marelui Protector (2008); Fantoma (schițe, nuvele, povestiri, 2009); Subreta (un alt fel de roman, 2010); Biedermeier (2011); Mehmed (2011); Versuri: Hohote mari auzind (1995); Clipa de Apoi (1999); Continentul Whitman (2002); Perimetru magic (2010); Visul poetului unic Neum (2012); Statuie cu lacrimă (2013); Memorialistică: Firele de iarbă ale Americii  (2002); Apel la memorie (2007); Teatru: Revelion cu Paloma Blanca (2003).

REFERINȚE CRITICE (selectiv): În volume: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarul scriitorilor români; Dumitru Micu, Scurtă istorie a literaturii române; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române; Eugen Simion, Dicţionarul General al literaturii române editat de Academia Română; Marian Popa, Istoria literaturii române…; Laurenţiu Ulici. Literatura română contemporană, Irina Petraş, Literatura română contemporană; B. Crăciun, D. Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Iași: Porțile Orientului, 2011; În reviste: Marian Popa, Nicolae Steinhardt, Mircea Iorgulescu, Laurențiu Ulici, Mona Mamulea, Petru Poantă, Niadi Cernica, Mihail Diaconescu, M.N. Rusu, Ion Itu, Petru Homoceanul, Anatol Ghermanschi, Rodica Drăghincescu, D.R. Popescu, Valentin Silvestru, A.I. Brumaru, Zorin Diaconescu, Valentin Taşcu, Adrian Lesenciuc, Tudorel Urian, Mihail Diaconescu, Adrian Dinu Rachieru, Virgil Borcan, Al. Piru, Anatol Ghermanschi, Cleopatra Lorințiu, Constantin Miu, Costin Tuchilă, Doru Munteanu, Emil Manu, Horia Gârbea, Horst Schuller Anger, Ion Topolog, Mioara Bahna, Valeria Manta Tăicuţu, Liviu Comșia, Mihaela Malea Stroe, Ovidiu Moceanu, Valentin Tașcu, Vasile Gogea.