N. 2 aprilie 1943, Strâmtura, jud. Maramureș. Filosof, eseist. Discipol al filosofului Petre Țuțea. Înscris la cursurile Facultății de Istorie-Filosofie, secția Defectologie, a Universității „Babeș-Bolyai”, absolvent al Facultății de Filosofie, secția Psihologie, Universitatea București. Fiul Paraschivei (n. Chiuzbăianu) și al lui Ion Brumaru. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov, din 1993. Colaborări cu eseu și cronică de carte la publicațiile Gazeta literară, Contemporanul, Teatrul, România Literară, Luceafărul, Amfiteatru, Revista învăţământului superior, Familia, Tribuna, Ramuri, Vatra, Transilvania, Ateneu, Cronica, Argeş, Poesis, Lumină Lină, NadOdrze (Polonia), Origini (U.S.A.), European Echo, Nomen Artis, Gazeta de Transilvania/ Foaie pentru Minte, Inimă şi Literatură, Vatra veche. Colaborator la peste douăzeci de volume colective, lucrări coordonate de Florentin Popescu, Emil Manu, Ion Pogorilovschi, Mircea Brenciu-Freund, Dumitru Dem Ionașcu, Artur Silvestri, Irina Petraș, M. Diaconu etc. Redactor la Astra și Vatra veche. Lucrări traduse în franceză și italiană. A tradus din literatura universală, împreună cu Adrian Hamzea, lucrarea lui Tamasi Aron, Blazonarzii, Editura Kriterion, 1980. A debutat în 1965 în paginile Gazetei literare. Debutul editorial s-a produs în 1975 la Editura Eminescu, cu volumul Literatură și cunoaștere, în colaborare cu Mihai Nadin. Premii literare: Premiul “Octav Şuluţiu” – critică, istorie literară şi eseu – al Filialei Braşov al Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Pariul cu legenda (1995); Premiul special “Octav Şuluţiu – 2001” al Filialei Braşov al Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul Despre Fiinţa Românească; Premiul “Octav Şuluţiu” pentru eseu (2006) pentru volumul Fiinţa muzicală; Diploma de Excelenţă acordată în 2004 de Asociaţia Română pentru Patrimoniu ARP; Diplomă de Excelenţă acordată în 2005 de Societatea Literară “Mihai Eminescu”, New York; Diplomă de Onoare acordată în 1994 de Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA; Diplomă de Excelenţă acordată în 2012 de Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA.
OPERA: Eseuri: Literatură și cunoaștere, în colaborare cu Mihai Nadin (1975); Masca Princepelui (1977); Ființă și Loc (1990); Pariul cu legenda sau Viața lui Petre Țuțea așa cum a fost ea (1995); Despre Ființa Românească ( 2001); Repere ale gândirii românești, în colaborare cu Vasile Gogea (2003); Ființa muzicală, vol.I (2005); Destin deturant – schiță monografică Mihai Arsene (2007); Lecția labirintului. 11 prelegeri de Filosofie a culturii și o Addendă (nouă teme la propunerea studenților) (2012); Forma filosofică (2017); Pustia și călătorul, versuri regăsite (1969-1974) (2019); Apologii & Navigații (2019).
REFERINȚE CRITICE (selectiv): în dicționare și istorii literare: Aurel Sasu, Dicţionarul Biografic al Literaturii Române, Ed. Paralela 45, 2006; Marian Popa, Istoria Literaturii Române de azi pe mâine, Editura Semne, Bucureşti, 2009; Boris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin, Dicţionarul scriitorilor români de azi, Iaşi, 2011; Alina Kristinka, DARC. Literatura Română. Dicționarul autorilor români contemporani, Editura ARIAL, Ploiești, 2013; alte referințe: Adrian Dinu Rachieru, Antonie Plămădeală, Adrian Marino, Gheorghe Grigurcu, Adrian Lesenciuc, Petru M. Haș, Raul Popescu, Virgil Borcan, Eugen Axinte, Mircea Constantinescu, Dan Culcer, Al. Piru, Luisa Valmarin, Laurențiu Ulici, Alexandru Surdu, Dumitru Dem Ionașcu, Ion Itu, Marian Nicolae Tomi, Ion Topolog