Pseudonim al lui Vasile Copilu, ales de Ion Agârbiceanu, redactor al revistei Patria, unde publică proză în 1927. Născut la 5 aprilie 1912, Vulcan, Hunedoara, d. 9 decembrie 1997, Braşov. Fiu al Iulianei şi al lui Ion Copilu. A urmat cursurile liceului de băieţi din Turda şi ale Şcolii normale de învăţători din Cluj. Licenţiat în litere şi filosofie, specializarea psihologie. Poet. Arestat de numeroase ori, în timpul războiului şi în anii postbelici. Iniţial învăţător în Albac, ulterior inspector la Cluj, se stabileşte la Braşov, în 1954, unde practică jurnalismul. Debut publicistic în 1926, în revista Arieşul. Debutează în volum 11 ani mai târziu, la Editura Lanuri din Mediaş, pe care o înfiinnţează, cu volumul de versuri  Cartea moţului.  Director al publicaţiei Tulnicul munţilor, pune bazele revistelor Lanuri (Mediaş) şi Sympozion (Cluj). Ca urmare a arestărilor este primit destul de târziu în Filiala Braşov a Uniunii Scriitorilor, în 1965. Colaborează la revistele Fruncea, Herald, Universul literar, Curentul literar, Refista Fundaţiilor Regale, Claviaturi, Gând românesc, Blajul, Luceafărul de ziuă, Adevărul literar şi artistic, Realitatea ilustrată, Tribuna, Orizont, Steaua, Familia, Vatra, Astra, România literară. Secretar al filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor între 1967 şi 1972. Prezent în antologia bilingvă: Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), – “Lumina piezişă”, autor Christian W. Schenk (1994). Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Transilvania pentru volumul de debut. Premiul filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor pentru volumul Cântecul Moţilor (1981) şi premiul „Opera omnia” al aceleiaşi filiale în 1995.

OPERA: versuri: Cartea moţului (1937); Cântece cu căluşul în gură (1942); Bună dimineaţa, Ţară (1945); Iara (1989); Psalmii solomonarului (1995); Uliţa copilăriei (1998) şi Craiul munţilor (1998), volume apărut postum. Proză: Viaţa lângă cer (1943), nuvele.

REFERINŢE CRITICE (selectiv): G. Călinescu, Istoria literaturii române: de la origini până în prezent; Eugen Simion, Dicţionarul General al literaturii române, editat de Academia Română; Dumitru Micu, Istoria literaturii române: de la creaţia populară la postmodernism; Mircea Eliade, Octav Şuluţiu, Pompiliu Constantinescu, Dan Tărchilă, Ion Dodu Bălan .